Cadrul fizico-geografic

Aşezare geografică


    
Astăzi, localitatea Beclean face parte din judeţul Braşov, la jumătatea distanţei dintre Braşov şi Sibiu, fiind aşezată în imediata vecinătate a râului Olt. Este reşedinţa comunei cu acelaşi nume, comună din care mai fac parte localităţile Boholţ, Calbor, Hurez şi Luţa. Aşezarea, se învecinează:

 


 

-la nord, cu râul Olt;
-la sud, cu localităţile Hurez şi Luţa;
-la est, cu municipiul Făgăraş;
-la vest, cu localitatea Dridif.
 

Coordonate: - 420 m altitudine;
- 45˚ 50’ 6.93” latitudine nordică;
- 24˚ 56’ 39.02” longitudine estică.

 


 

     Geomorfologic, aparţine Depresiunii Făgăraş, a cărei câmpie aluvionară apare ca o formaţiune geologică mai nouă, având în partea sa nordică un caracter de zonă mlăştinoasă. În constituţia sa litologică intră depozite aluvionare cuaternare, constituite din pietrişuri cu nisipuri, ce ating grosimi mari. De regulă, în partea superioară a acestor depozite, se întâlnesc lentile cu grosimi mici de materiale coezive.
În lunca Oltului, datorită proceselor de eroziune, transport şi acumulare de-a lungul râului, s-au format şesuri aluvionare şi terase ce prezintă extensiune mare şi desfăşurare bilaterală; suprafaţa luncii este aproape plană.
     În constituţia litologică a acestei zone intră depozite cuaternare de pietriş cu nisip şi în care se găsesc intercalate, pe alocuri, lentile cu grosimi mici de materiale coezive slab consolidate, mâluri şi turbă.
 

Clima
 

     Teritoriul localităţii se încadrează în clima temperat continentală, cu influenţe oceanice din vest, iar pedoclimatic în zona III –răcoroasă-umedă. Temperatura medie anuală este de 6-9 º C( 7,9 º C la staţia meteorologică Beclean –Făgăraş).
     Precipitaţii medii anuale: 600-800 mm( 670 mm la staţia meteorologică). Cele mai mari medii lunare se înregistrează în iunie, iulie şi august.
În perioada de vegetaţie( 1. IV – 1. X), suma TºC = 2766, iar TºC medie = 15,1 precipitaţii = 510 mm. Aceste elementele climatice asigură dezvoltarea unei agriculturi specifice de mare eficienţă.
Lanţul Munţilor Carpaţi împiedică atât deplasarea maselor boreale de aer rece, care întârzie în regiune, cât şi accesul liber al maselor calde din sud. Predominante sunt vânturile umede din est şi nord, care aduc precipitaţii.
 

Relieful
 

     Localitatea se încadrează geografic în sectorul Depresiunii Făgăraşului, care cuprinde următoarele forme de relief:
- conuri proluviale mijlocii şi terase puternic fragmentate cu argiluvisoluri;
- conuri proluviale recente şi terase cu combisoluri şi soluri aluviale;
- lunca Oltului, cu soluri aluviale şi soluri hidromorfe;
- luncile afluenţilor Oltului, cu soluri aluviale şi hidromorfe.
 

Elementele formelor de relief sunt:
 

-suprafeţe cvasiorizontale( pante 1-10%) predominante;
- suprafeţe slab înclinate( pante 2 -5%);
- versanţi scurţi( taluzele teraselor).
 

     Altitudinea reliefului se menţine în jurul cotei de 420 m, însemnând că este un relief de câmpie piemontană, a cărei pantă medie ajunge doar la 2º 30`, ceea ce favorizează o utilizare corespunzătoare a terenurilor.
 

Vegetaţia

 

     Vegetaţia naturală se încadrează în zona pădurilor de foioase, subzona pădurilor de gorun( stejar) şi de amestec cu gorun. Se cultivă: grâu, orz, ovăz, secară, porumb, cartof, sfeclă de zahăr ş.a.
Influenţe antropice.
     În perioada contemporană s-au executat lucrări de amenajare hidrotehnică a râului Olt( regularizare, adâncire, lac de acumulare îndiguit), care au eliminat inundaţiile. De asemenea, s-au executat lucrări de îmbunătăţiri funciare: regularizarea afluenţilor Oltului, amenajarea unor canale de desecare, drenaje locale cu drenuri.
 

Solurile
 

     La 1721-1722, erau caracterizate astfel: „are două hotare, aşezate din sus şi din jos de sat; amândouă sunt înclinate înspre Olt. Dintre acestea, partea din sus de sat este mai deluroasă, mai neproductivă şi din pământ lutos, dar partea din jos, de la drumul de ţară( actualul DN1 –n.n.) înspre Olt, este nisipoasă şi pe ici pe colo apătoasă; pământul este mai productiv înspre hotarul Făgăraşului. Ară de trei ori cu patru şi cu şase boi, şi când se îngraşă cu gunoi se produce grâu cu secară mestecate şi ovăz”.
     Astăzi, solurile sunt: aluvionare, gleice, uneori podzolice, care favorizează culturile de plante furajere, cartofi şi legume. De asemenea, se pretează la cultivarea cerealelor păioase, a plantelor tehnice, iar în zona de luncă a porumbului pentru boabe.
     Teritoriul se află, din punct de vedere pedogeografic, într-o zonă de interferenţă a solurilor brune, caracteristice pădurilor de foioase din Europa Centrală şi Vestică, şi a solurilor brune acide, caracteristice zonelor montane cu altitudine redusă.
     Câmpia piemontană are un înveliş de soluri argilo -fluviale podzolice, iar cele din lunca Oltului sunt soluri intrazonale –soluri formate sub acţiunea predominantă a unor condiţii locale de ape freatice, săruri solubile, caracteristice condiţiilor climatice deosebite.
     Pedogetic, solurile localităţii sunt puternic influenţate de cele trei mari unităţi structurale geomorfologice: Munţii Făgăraş, Depresiunea Făgăraş şi Podişul Transilvaniei.
 

Hidrologia
 

     Teritoriul este situat în întregime în bazinul Oltului şi anume pe cursul mijlociu al acestuia. Reţeaua hidrologică este formată de acest râu, care mărgineşte Becleanul la nord, şi de afluenţii acestuia care coboară din munţi. Această reţea a contribuit, în timp, la formarea reliefului actual.
     Nivelul apei subterane variază în funcţie de zonă. Astfel, în lunca Oltului aceasta se întâlneşte la adâncimi de 0,5 -2,0 m; aici, datorită staţionării îndelungate a apei, se întâlnesc zone mlăştinoase. În câmpia aluvionară şi pe terase, apa freatică se întâlneşte la adâncimi de 4-8 m.
     Oltul, cu un nivel de bază coborât, dar cu afluenţi permanenţi, care au exercitat o acţiune de eroziune şi acumulare în zona Berivoi-Netotu, impunând canalizarea apelor ce se varsă în Olt, între municipiul Făgăraş şi Voila. Becleanul, astăzi, este străbătut doar de râul( pârâul) Beclean.
 

Transporturile
 

     Localitatea este amplasată pe DN1, fiind tranzitată şi de magistrala C.F.R. nr. 2 Bucureşti-Braşov-Sibiu-Arad. Din punct de vedere rutier, Becleanul se află la următoarele distanţe de principalele localităţi din judeţ:
 

- Braşov: 71 km;
- Făgăraş: 5 km;
- Victoria: 30 km.
 

Faţă de localităţile componente ale comunei, distanţele sunt:
 

- Boholţ( prin Făgăraş): 15 km;
- Calbor( prin Făgăraş): 12 km;
- Hurez: 3 km;
- Luţa: 3 km.

 


 

     Drumurile publice existente pe teritoriul său, împreună cu reţeaua drumurilor de exploatare, satisfac necesităţile economice şi sociale ale locuitorilor, atât în ceea ce priveşte transporturile agricole, cât şi în aceea a legăturilor cu satele componente ale comunei sau cu alte oraşe şi localităţi din judeţ.

Înapoi